Picura ploaia...

Picura ploaia,
Pe trupu-ti ud si-nlacrimat
Picura ploaia,
Si ai plecat.

Si trupu-ti sincer
In apa se destrama;
Ma simt stingher
Si azi mi-e teama!

Te simt aproape
Te vad zimbind,
Pe-ntinse ape
Rar clipocind.

Hai vino iar
Sa fim din nou un vis
Acum macar
In ploaia paradis.

Te vad plingind,
Si stii ca n-am sa-ti cer
Ca suspinand
Sa pleci din nou stingher.

Picura ploaia
Si ochii-s uzi iubite
Picura plaia-n
Sperante nemplinite! - "Picura ploaia" de Luci Frederiksen

A venit iarna...pentru a cata oara

A venit iarna-ntr-o zi
Era de asteptat
N-ai vrut s-o primesti in casa
Ea tot a intrat
A venit iarna subit
Intr-o dupa-amiaza
Aveai gandul ratacit
Mintea nu prea treaza

R: Anotimpuri tot mai reci
Vin peste tine
Anotimpuri care-asteapta
S-auzi si de bine

A venit iarna din nou
Pentru-a cata oara
Ca o alba amintire
Pentru primavara
A venit iarna discret
Ca din intamplare
A venit iarna sublim
Ca o taina mare

A venit iarna si esti
Tot nedumerit
Sa te bucuri sau s-astepti
Pana la sfarsit
A venit iarna si-ntreaba
Nevinovata
Nu stii unde sunt zapezile
De altadata

Povesti, povestiri, amintiri...

Povestile...ce frumos au sunat in anii copilariei, dar de ce si nu acum, cand am mai crescut putin.
Cu totii ne aducem aminte de cartea "Povesti, povestiri, amintiri" de Ion Creanga. De celebrele patanii ale lui Nica. De asemenea "Cenusareasa", "Scufita Rosie", "Alba Ca Zapada" si multe altele.
Noi suntem cei care cream aceste minunate povestiri.
"Oamenii sunt cei care dau semnificaţie vieţii. Acesta este rostul miturilor. Un om nu este altceva decât un animal capabil să creeze povestiri. Oamenii inventează tot felul de istorioare, unele minore despre soţia vecinului, iar altele majore, despre Dumnezeu...
Iubiţi poveştile. Ele nu îşi revelează misterele decât în faţa celor care le iubesc. Şi vă asigur că ascund foarte multe mistere..." Osho-"Omul care iubea pescarusii"
Aceste mituri ne ajuta sa calatorim prin "nebunia" vietii, sa visam cu ochii deschisi, sa traim.
Am ajuns la concluzia ca, in ziua de azi, ne place mult sa povestim. Despre arta, iubire, viata, traire, sport, durere, prostie, despre tot. Si mai mult, ne place mult sa credem in povesti, adica sa credem ca totul va fi bine, chiar daca sunt si foarte multi sceptici, ca totul se va rezolva. Vorbesc de povestile din zilele noastre si de povestile din trecutul nu foarte departat.
Poate ca asta e rolul unui povestitor, sa te "vrajeasca" cu vorbe, sa te faca sa crezi ca totul e minunat sau va fi. El vrea sa te introduca intr-o lume plina de senzatii, aventura, dorinta.
Am auzit povesti despre vecina mea de la unu, despre politicieni, vai ce nu-mi place cuvantul asta, despre profesorul meu de mate, despre fosta mea colega...am auzit multe povesti. Da, vai...ce frumos suna, cu cata ardoare sunt povestite. Parca sunt adevarate, unele poate...sau sa le numesc barfe, in fine, nici eu nu mai stiu.
Ce ne place noua sa povestim, bine...acuma cu practica stam mai rau si atunci trebuie cumva sa compensam. Vorbim, povestim si visam ca se va face.
Si nici nu avem de ce sa ne plangem, chiar nu avem. De ce? Pai cum sa ne plangem daca avem de toate. Avem autostrazi, avem gradini multe, mai ales la mine in cartier, vai ce frumos e, navighez printre blocuri, avem politicieni capabili, of...iar cuvantul asta, avem cladiri minunate, avem de toate...mai ales aerul pe care il respiri zilnic. Poate si pentru ca un drag vecin si-a adus un veritabil camion in fata blocului si dioxidul de carbon pe care il respir...chiar imi face bine.
Nu se poate , am ajuns si eu sa barfesc, adica sa povestesc.
Si totusi...ce frumoasa e povestea.

Zori de zi

E dimineata zori de zi
Uite pleaca dracii mii,
E dimineata zori de zi
Se coboara ingerii...

Puterea muzicii...

"Avand de a face cu probleme de insemnatate vesnica, este esential ca sa fie pastrata cu claritate in minte puterea uriasa a muzicii. Ea are puterea sa inalte sau sa corupa; ea poate fi folosita in slujba binelui sau a raului; ea are puterea de a supune firile aspre si necultivate; puterea de a inviora gandirea si a trezi simpatia, de a contribui la armonia in actiune, si de a alunga intristarea si acele prevestiri care distrug curajul si slabesc efortul."Educatia, p 168 (original).
Sunt foarte multe de zis despre muzica. Este un termen asa complex si cuprinde atatea genuri incat e foarte greu sa il descrii in cateva cuvinte.
Muzica inseamna armonie de culori, placere, dorinta, visare. Ea reprezinta o "desfatare" a sufletului, o vibratie a iubirii, inseamna rugaciune.
"Muzica ofera un suflet universului, aripi mintii, zbor imaginatiei si viata oricui".
Platon

Lumea muzicii a fost si va ramane un domeniu fascinant, un domeniu care nu va muri niciodata. Chiar daca s-au schimbat gusturile, chiar daca sunt foarte multe piese ridicole, de-a dreptul enervante, nu vreau sa dau exemple, totusi vom gasi tot timpul melodii care ne linistesc si ne fac sa simtim ca traim cu adevarat.
Ritmurile muzicii influenteaza ritmurile sistemului nervos autonom, care coordoneaza numeroase procese biologice din corpurile noastre... In mod analogic, ne hranim cu muzica, dar unele melodii aduc mai multa stabilitate si ordine in emotiile noastre decat altele.THE PHANTOM'S

Rod Stewart - Rhythm Of My Heart
Vezi mai multe video din Film
Muzica se naste dintr-o perfecta alaturare de imagini, emotii, pasiuni, parfumuri si energii, invaluite intr-o "boare de erotism".
Eu stiu ca nu-mi pot imagina viata fara muzica. O ascult...cam peste tot.
Consider ca poti schimba lumea cu muzica.
Fara muzica, viata ar fi o greseala.-Friedrich Nietzsche
Napoleon spunea: "Dintre toate artele, un legiuitor ar trebui sa sprijine cel mai mult muzica".
In muzica noi ne "cantam" placerile si suferintele, ne "zugravim" gandurile si faptele, muzica fiind un motiv de inspiratie, dar si de durere...

Vis de-argint si de petale...

...Floare de lumina vie
Zambet cald de dimineata
Te astept de-o vesnicie
Te-ntalnesc o data-n viata...

Cufunda-te in uitare...

Ciudat, dar am momente cand cobor in sufletul meu. Incerc sa ma descopar, sa vad ce se ascunde dincolo de...aparente. Incerc sa-mi descopar sentimentele.
In viata asta suntem intr-o continua miscare, trecem din bratele cuiva in bratele altcuiva, iubim nebuneste, iar apoi ne cufundam in carti....in uitare. Poate asa e viata, iti da clipe de nebunie, de exaltare, iar apoi vin clipe de liniste, de relaxare, clipe care te fac sa-ti parcurgi viata pana in prezent, ca o carte deschisa. Ne cufundam in gandurile nostre si incercam sa aflam adevarul despre noi.
„Nu stiu ce pornire impinge in veci pe om catre pasul sau...oare este aceasta spre a-si aduce siesi mingiieri? Nu-mi vine a crede..."-Alecu Russo.
Da, poate. De fapt...e un adevar. Mie imi vine sa cred, mi s-a intamplat de atatea ori sa cobor "in adancuri". Numai ca, uneori, ma intreb de ce acele clipe de nebunie nu pot dura mai mult. De ce nu exista o constanta in...miracole. Da, sunt o visatoare. Visez cu ochii deschisi. Ma gandesc la o lume frumoasa, unde sunt numai oameni buni, cu gradini splendide, cu iubiri adevarate si constante. Frumos, ar zice unii. E frumos sa gandesti asa, doar ca realitatea e mult prea dura.
"Fiori prin mine umbla si nu am trebuinta, te rog pe tine umbra sa redevi fiinta".
Da, realitatea e mult prea dura.
Uneori incerc sa ma cufund in nepasare, ignoranta, indiferenta, sa traiesc dupa tiparele acestei lumi, dar oare pot...
Iubesc prea mult stelele, florile si miresmele de primavara, muzica, adierile de vant, valurile si ciripitul de pasarele, dar si misterele ce ma inconjoara.
Si atunci...ma cufund iar in uitare...

Aprind o tigara...sau...mai bine "ma imbat" cu aerul curat al naturii...

Nu e un indemn la tigara...

Cand te scuturi de zapada...

Declaratie de dragoste...

O poveste frumoasa, romantica despre doi tineri, Ioana(Teodora Mares) si Alexandru(Adrian Paduraru) care, in ciuda tuturor problemelor familiale si sociale, raman impreuna. Un film din anul 1985, care practic a declansat seria liceenii. O iubire sensibila si curata, o poveste delicata despre viata adolescentina, considerat unul dintre primele "lovestory-uri" romanesti.
Acest film reprezinta primul film al unui adevarat fenomen sociologic al anilor '80, "care oferea tinerilor o alternativa la conformismul cinematografiei epocii" (Tudor Caranfil).
O iubire fara limite,"dincolo de vreme", fascinanta care merita vazuta.
A iubi nu inseamna a ne privi unul pe celalalt, ci a privi amandoi in aceeasi directie. – Antoine de Saint-Exupery

Al doilea videoclip reprezinta coloana sonora a filmului mai sus amintit. Stela Enache si Balada Pescarusilor Albastri...

Balada Pescarusilor Albastri
Vezi mai multe video din Muzica

Traiti viata si iubiti-va mult

Iubirea este un fum făcut din arborii suspinelor. Purificată, e un foc în ochii celor ce se iubesc. Tulburată, este o mare hrănită cu lacrimile celor ce se îndrăgesc. Şi încă ce mai e? E nebunia cea mai înţeleaptă, fierea ce înăbuşă, dulceaţa ce ne mântuie.- William Shakespeare

Reancarnare...adevar sau minciuna

As dori sa deschid un subiect poate pentru unii controversat, pentru altii fascinant, un subiect destul de dezbatut in ultimul timp...poate pentru ca ne indreptam cu pasi repezi spre anul 2012...
Tin sa spun ca sunt de mult fascinata de acest interesant concept, mai precis de la gimnaziu, cand un tanar profesor de latina, preot fiind, ne-a povestit de reancarnare sau de vietile anterioare. Ce sa zic, nu stiu daca vi s-a intamplat, dar mie mi s-a intamplat sa ajung intr-un loc pentru prima data in viata si pur si simplu imi aduceam aminte de locul respectiv, ca si cum am mai trecut pe acolo.
Reincarnarile sunt perioade de purificare pentru ca sufletul sa-si recapete esenta divina. Daca ai pacatuit intr-o viata anterioara, pedeapsa vine in aceasta noua viata, in care trebuie sa fie "spalate" pacatele. Sufletul uman este esenta divina inchisa in trupul nostru ; aceasta esenta supravietuieste mortii corpului fizic, renascand in alt corp, in alta viata.reincarnare.ro
Credinta in reincarnare este una dintre cele mai bine pastrate taine ale Vaticanului. Chiar si conservatorii care iau Biblia in sensul propriu, considerand ca fiecare cuvant al ei este un adevar, cred ca expresia nascut din nou (care este intilnita de foarte multe ori in Cartea Sfanta) nu este decat o metafora. Cu toate acestea, textele secrete vechi fac sa se inteleaga foarte clar ca Ioan Gura de Aur nu a scris intamplator despre aceea ca numai cel nascut din nou poate vedea Imparatia Domnului si despre aceea ca desi corpul moare, sufletul poate intra pe portile Raiului. Credinta in reincarnare, scrie Barbara Elitt,care a studiat foarte multi ani biblia, subliniaza inca o data importanta invataturii sa fim buni cu toti, pentru ca nu putem sa stim niciodata cu al cui suflet sub o alta infatisare ne vom intalni in viata viitoare: al parintilor, al sotiei, al copiilor, fratilor, surorilor, prietenilor.almeea
Reancarnarea este de fapt, nu o credinta, ci un fenomen care ne permite sa intelegem mai bine drumul pe care il parcurgem in vietile noastre. Sa corectam ceea ce am gresit in viata anterioara.
Inţeleptii Orientului afirma ca pentru cunoasterea adevarului ce se ascunde in noi este necesara asimilarea a trei discipline care nu sunt foarte accesibile Occidentului: concentrarea, contemplatia si meditatia. Numai asa ne-am putea aminti cine suntem noi cu adevarat si, intr-una dintre etapele acestui demers initiatic ne-am putea aminti vietile noastre anterioare.revolutia interioara
In concluzie, sa incercam sa fim mai deschisi, mai liberi in gandire, sa incercam sa intelegem ca "o ordine cu adevarat morala" presupune existenta unei vieti anterioare. Numai asa vom reusi sa fim mai buni, mai drepti, mai curati in suflet.

Evenimentele zilei

Documentar exceptional

Un documentar impresionabil legat de particularitatile apei. Merita sa lasati toate problemele la o parte pentru o ora si 20 de minute si sa urmariti acest reportaj despre miracolul numit...APA

Pur si simplu...superb

Plantele si muzica...

Asa cum noua ne place sa ascultam muzica, sa vibram la fiecare sunet pe care il auzim, sa ne bucuram de tonalitatea unei voci, asa si plantele se deschid, cresc si se misca la fiecare ritm muzical.

S-au facut multe studii cu referire la reactia plantelor la vibratiile sonore. De fapt, orice forma de viata reactioneaza la sunete. Daca sunetele sunt armonioase, atunci reactia este mult mai puternica. Este ca si cum ne-am bucura de o atingere, de un zambet...
A fost observata capacitatea de a memora faptele si persoanele (plantele demonstreaza teama la revederea unei persoane care in prezenta lor a distrus o alta planta), capacitatea de a se misca (observata prin utilizarea unui dispozitiv cu rotile), atunci cand este vorba de a alege lumina sau umezeala.
De ce atunci sa nu ne gandim ca si plantele s-ar putea bucura de muzica? Desigur, sunt lipsite de un organ al auzului dar, conform specialistilor, nici noi nu „simtim” muzica doar prin intermediul urechilor...agenda
Plantele se dezvolta mai bine cand asculta muzica. Cercetarile efectuate au demonstrat ca sub influenta vibratiilor sonore de o anumita frecventa si intensitate miscarea cloroplastelor din celule se accelereaza. Aceasta duce la intensificarea metabolismului, stimuland cresterea mai rapida a plantei.
Plantele sunt totusi firave si nu agreaza orice fel de muzica. Ele se dezvolta mai usor si cresc mai repede doar pe ritmuri lente, redate in special de instrumente confectionate din elemente naturale, precum vioara, violoncelul, pianul. Muzica compusa de Wagner, Beethoven, Mozart sau Vivaldi ajuta plantele sa se dezvolte armonios.GradinaMea.ro
Muzica ce atinge inima plantelor are deci trasaturi caracteristice: de ritm, de armonie, de vibratii...

Viata lui Mihai Eminescu

Anul acesta, mai precis pe 15 ianuarie, s-au implinit 160 de ani de la nasterea poetului national Mihai Eminescu. Am lasat cateva randuri legate de copilaria si opera marelui poet si va recomand, daca nu ati facut-o pana acuma, sa cititi "Viata lui Mihai Eminescu" de criticul literar George Calinescu care a descris cel mai bine universul eminescian. referat.ro

Mihai Eminescu , cel mai mare poet “ pe care l-a ivit si-l va ivi , vreodata , poate pamantul romanesc”,dupa cum spunea criticul literar , George Calinescu , s-a nascut la 15 ianuarie 1850 , la Botosani.

Anii copilariei si i-a petrecut in preajma satului Ipotesti , de langa Botosani , alaturi de parintii sai ,Gheorghe si Raluca Eminovici , si cei zece frati. Aici a invatat Mihai sa iubeasca natura : lacul , codrul , teii infloriti , izvorul , stelele noptilor de vara.

Mihai Emineascu a creat o opera de proportii monumentale , din care insa, doar o mica parte i-a fost publicata in timpul vietii (circa 90 poezii-antume). Ulterior , s-au editat si postumele (lucrari date publicitatii dupa moartea poetului ) peste 200 poezii.Cea dintai editie intitulata “Poesii” a aparut la 21 decembrie 1883, sub ingrijirea marelui om de cultura , Titu Maiorescu.

Eminescu a cantat in versurile sale , alturi de frumusetile naturii , istoria poporului nostru si a popoarelor lumii , iubirea si a valorificat , in mod stralucit , in poezii proprii ca si in proza o parte a creatiei noastre populare. Rascolitoare , armonioase ,extraordinar de frumos intrupate , poeziile eminesciene sunt cele mai cunoscute creatii literare din limba romana. Printre acestea mentionez : “Floare albastra “ , “Sara pe deal” , “ Dorinta” , “O, ramai “, “Fiind baiet paduri cutreieram “ , “Calin – File de poveste “ , “Pe langa plopii fara sot”, “ Ce te legeni …”,“Imparat si proletar” , “Scrisorile “ , “Epigonii” , “Lacul “ , “Si daca …”, “La steaua”, “Mai am un singur dor” , etc. Pe langa poezii Mihai Eminescu a mai scris basme , nuvele , teatru si publicistica. Tot lui ii datoram cel mai frumos poem din literatura noastra : “Luceafarul “.

Lui Eminescu , timpul i-a inaltat , durandu-i in constiinta nepieritoare a umanitatii ,columna definitiva a geniului , si pentru ca opera sa a fost rand pe rand redescoperita , - ca un miracol perpetuu in vreme – si pentru ca generatii successive au aflat noi seve , venite din adancuri de gandire si simtire , insusindu-le ca pe cele mai de seama bunuri ale unei intregi culturi.

In acest fel , locul pe care il detine astazi Mihai Eminescu in spiritualitatea romaneasca nu a sporit in proportie aritmetica , ci in cea geometrica , secolul de nemurire care a trecul de la 15 iunie 1889 facand sa stralucesca din ce in ce mai puternic Luceafarul.

Scrisul eminescian este profund legat de destinul romanilor , de istoria , prezentul si viitorul acestui neam , pentru care a actionat in deplina stiinta istorica , intr-o succesiune logica vizionara si cu neinfricare patriotica, in scurta dar neobosita sa viata , ci si din perspectiva pe care o deschidea unui popor inca neindeajuns de cunoscut in planul civilizatiei si culturii europene.

Eminescu – poetul national si , in larga deschidere a timpului , Eminescu - poetul universal , formeaza o singura efigie a nemuririi geniului scrisului nostru pe care i-a dat umanitatii spiritualitatea romaneasca in milenara ei nemurire.

Eminescu a fost un rod genial al tarii , un poet care spinteca norii cu gandul si gasea dincolo de stele forme noi pentru cugetarea romaneasca. Fire de poet, el nesocotea mizeria .Niciodata nu se ingrijea de ceea ce turmenta restul oamenilor .Adapost , foc in soba , hrana regulata , la el erau niste accidente. Ba inca atunci cand neajunsurile pareau ca-l biruie , gandul lui Eminescu lua zbor de vultur , iar trupul sau , tremurand si nemancat , uita de frig si de foame, pentru a petrece in lumea fanteziei.

Opera “Sarmanul Dionis” este o copie din viata lui Eminescu .Si cand te gandesti ca omul acesta , in lupta zilnica cu mizeria , a impodobit cu atatea nestemate literatura romaneasca , nu stii ce sa admiri mai intai , dispretul filozofului care nesocoteste nimicurile vietii , ori avanturile indraznete ale poetului , care te rapesc in alte lumi.

La moartea lui , George Calinescu spunea: “ astfel se stinse in al optulea lustru de viata cel mai mare poet pe care l-a ivit si-l va ivi vreodata , poate , pamantul romanesc. Ape vor seca in albie , si peste locul ingroparii sale va rasari padure sau cetate , si cate o stea va vesteji pe cer in departari , pana cand acest pamant sa-si stranga toate sevele si sa le ridice in teava subtire a altui crin , de taria parfumurilor sale.”