vineri, 26 noiembrie 2010

Iarna ne bate la usa...


Iata ca incetul cu incetul iarna isi face prezenta stergand putin din melancolia si nostalgia toamnei. Putin...pentru ca ramane o liniste mai ciudata, sa fie oare ecoul toamnei? Iarna ai sentimentul ca timpul isi pierde din viteza, se mai odihneste si el.
Se mai odihneste pentru ca a vibrat tot anul, jucandu-se cu gandurile noastre. Cred ca timpul ne ofera o perioada de liniste. Este un moment in care gandurile noastre se aseaza, iar instabilitatea noastra, masurata binenteles de timp, este data uitarii.
Nu stiu ce m-a facut sa abordez acest subiect, poate albul imaculat pe care l-am zarit in dimineata asta. Mi-a placut jocul si dansul fulgilor de nea. Un joc al sperantei si in acelasi timp al uitarii.
Iarna, un anotimp al amintirilor si al asteptarii...

“Ninsoarea iernii ne aseaza in ghiozdanul sufletului un nou caiet, cu toate paginile albe, gata de a fi inceput odata cu noul an.”

Cantec de iarna - Nicu Alifantis

Asculta mai multe audio diverse

joi, 16 septembrie 2010

Toamna...

Spuneam intr-o postare de a mea, ca in sufletul meu e primavara, poate si pentru ca m-am nascut primavara, chiar daca...duce si la toamna...Asta pentru ca traiesc un adevarat conflict de sentimente...
Toamna inseamna o explozie de culori si de sentimente. Soarele devine mult mai melancolic si isi pierde din caldura verii. Pot spune ca acest anotimp ne determina sa fim mult mai atenti cu dorintele noastre. Sentimentele devin mai clare si mai profunde.
Uneori...ma gandesc cum ar fi fara toamna...
"...Mi-e toamna in suflet si mi-e bine. Am luat visele si le-am ascuns printre culori. Dorurile nestinse le-am abandonat ploilor pentru a le transforma in curcubeul de dimineata. Sentimentele le voi asterne pe o frunza si voi ruga vantul sa o lase la fereastra casei tale. Si atunci vei sti ca sunt aproape. Atat de aproape de tine precum frunza cu care ti-ai acoperit inima. Stiai ca inima ta a imprumutat din culorile toamnei mele?"...


joi, 26 august 2010

Aduceri aminte...

Azi, cuprinsa si de o usoara nostalgie, mi-am propus sa postez cateva melodii romanesti uitate de timp...
Eu ascult multe genuri de muzica si consider ca muzica e un mijloc de a ne face mai buni si de a ne relaxa. E si un fel de evadare din cotidian...
Nu vreau sa vorbesc despre ce se intampla cu muzica actuala romaneasca. Probabil o voi face in urmatorul articol si voi posta si melodii mai noi care, dupa parerea mea, au valoare.
Se spune ca muzica buna si de calitate este muzica pe care o asculti oricand cu placere, indiferent de starea pe care o ai. Iata cateva melodii vechi romanesti pe care le voi asculta tot timpul cu mare placere.













miercuri, 28 iulie 2010

Viata la tara...


Am stat eu asa si m-am tot gandit daca as fi in stare sa renunt la un ritm mai alert, mai nebun in favoarea aerului curat de la tara...
Bine, viata la tara inseamna si munca, nu numai relaxare. Inseamna si multe sacrificii, mai ales pentru cel care a trait in mare parte la oras, dar uneori merita sa te rupi de viata, uneori sufocanta si prea aglomerata a orasului si pentru ca, "niciunde nu poţi lasa gandul sa zburde mai liber in melancolie sau romantism" decat la tara.
Din pacate am pierdut de mult contactul cu natura. Am uitat frumusetea si simplitatea. In ziua de azi satul a ajuns sa fie asociat nu numai cu evadarea din cotidian, ci si, din pacate, cu un loc unde te duci si ai parte de drumuri proaste, unde intalnesti oameni care nu au prea multe pe suflet si sunt inchisi. Nu e adevarat.
Fara poluare, frumusete, simplitate, o oaza de liniste...viata la tara.
Nu stiu, poate ca mi-ar lipsi forfota orasului, poate ca as rezista o zi, doua, o saptamana, o luna fara telefon, calculator, dar stiu ca as avea libertatea sa alerg in voie, sa zambesc sa ma bucur de unele lucruri de care nu ma mai pot bucura la oras...
Unii prefera aglomeratia, rapiditatea si forfota orasului, altii linistea si melancolia satului, dar eu stiu ca la tara esti mult mai liber, poti trai in comuniune cu natura, ceea ce este splendid.

Pana la urma..."nu conteaza cum stai..conteaza cum sta inima in tine"...

marți, 29 iunie 2010

Drumul...


Inca de mici incercam sa ne gasim Drumul in viata.
Cand facem primii pasi ne indreptam spre parinti, spre lucrurile necunoscute. Apoi ti se vorbeste, cand incepi sa cresti, de un drum in viata, un drum pe care trebuie sa il parcurgi si care nu stii unde va duce. La ce scoala sa mergem, pe cine sa alegem, pe cine sa iubim, unde sa stam? Sunt poate intrebari frecvente in viata noastra. Unii isi aleg drumul in viata cu mintea, altii cu inima, uneori suntem fortati de imprejurari sa ne alegem o cale nedorita, alteori e poate calea potrivita.
Viata ne rezerva multe surprize si unele schimbari sunt foarte imprevizibile.
Sunt momente cand goana dupa o viata mai buna te face sa pierzi o prietenie, o iubire si poate chiar respectul de sine.
Orice ar fi nu ai cum sa gasesti un drum fara obstacole, acel drum nu duce nicaieri.
"Fiecarui om, mic sau mare, ii este dat sa straluceasca intr-un anumit domeniu. Daca nu toti ajung sa straluceasca, vina nu este a Sortii. Vina este integral a omului care nu-si foloseste darurile primite la nastere in scop de a atinge succesul."

"Nu voi fi un om obisnuit, pentru ca am dreptul sa fiu extraordinar."

luni, 14 iunie 2010

Locul potrivit...

In ultimul timp am auzit tot mai multe voci zicand ceva de genul..."Mi-e scarba ca sunt roman."...Mi-e rusine de poporul meu"...
Nu stiu ce sa zic, acuma si eu m-am saturat de situatia de aici, nu e prea ok si nici nu va fi, cel putin in viitorul apropiat...sper nu prea indepartat.
S-a furat foarte mult, uneori ma intreb ce se mai poate fura, politica e la pamant, dar cel mai deranjant e ca nu stim sa fim uniti. Nu stim sa luptam cu adevarat pentru drepturile nostre. Da, mai avem drepturi. Stim sa injuram, sa blamam pe toata lumea, dar ne oprim undeva la mijloc. Nu mergem pana la capat. Un caz concret il reprezinta si greva profesorilor. S-au oprit undeva...pe drum sau mai bine zis, s-au intors din drum. Nu au intrat toti profesorii in greva ci doar cativa. La fel s-a intamplat si cu functionarii publici si lista poate continua. Probabil de teama ca sa nu le fie reduse salariile si asa mici, acuma sincera sa fiu nu prea ii plang pe unii functionari publici, dar trecem mai departe...sau din teama sa nu fie dati afara.
Sincera sa fiu, nu putem sa asteptam ca altii sa ne respecte cand noi insine nu ne respectam...
Ce e mai trist e ca stim sa blamam, dar nu oferim alternative. Nu oferim solutii de a iesi din situatia asta.
Am luat un glob, nu de alta...ca sa-mi aleg alta tara unde sa stau, asa fictiv si ce sa vezi, am ales tot Romania, adica am nimerit...oare e locul potrivit?


sâmbătă, 29 mai 2010

Dorinta...

Tot timpul ne dorim altceva. Cand ploua ne dorim sa fie soare, cand e soare ne dorim sa ploua, uneori ne lipseste ninsoarea desi a nins mult anul acesta, alteori ne dorim sa iubim mai mult, sa traim mai mult si asa mai departe.
Am mai vorbit despre acest subiect, dar am simtit nevoia sa il reiau.
Am tot amintit de ceva timp de lumea frumoasa in care am vrea sa traim, in fine...as vrea sa traiesc. Am ajuns la concluzia ca m-as plictisi repede de lumea asta. De ce? Pentru ca asa e omul. Isi creaza ceva ce nu are. Viseaza la ceva ce nu poseda. Tocmai de aceea suntem tot timpul fascinati de ceva nou, de schimbare.
Dorim sa traim intr-o lume de basm, dar nu am rezista mult acolo, poate pentru ca nu ar fi cineva ca sa ne critice. "E complet aiurea sa nu ai un juriu, fictiv sau nu, pentru ca parerile celorlalti creaza o scara de valori.Asta in majoritatea cazurilor". Si pana la urma e esential acest juriu pentru ca ne face sa fim mai atenti la unele probleme, sa gandim ca totdeauna se poate si este loc de mai mult, de altceva si sa actionam in acest sens. "Automultumirea duce la stagnare, la plafonare, ceea ce nu numai ca nu este in beneficiul nimanui, ci chiar in detrimentul tuturor."
Sa invatam,in concluzie, ca aceasta lume cere idei noi, metode noi de a face lucrurile, inventii noi, carti noi, noi programe de televiziune, noi idei in muzica, film, programe noi de invatamant. E bine sa-ti doresti si sa visezi la ceva nou. Sa visezi si sa-ti pui in practica dorinta. Si pana la urma..."visatorii din ziua de azi au o existenta mult mai usoara, lumea este plina de oportunitati pe care visatorii de alta data nu le-au cunoscut niciodata"...



joi, 13 mai 2010

"Lucruri simple"...

Lucrurile simple dau valoare vietii nostre. Poate si criza asta face sa ne intoarcem la anii trecuti, ai tineretii, copilariei, la anii cand apreciam lucrurile marunte. Nu de alta, dar am citit multe stiri de genul..."criza obliga marii arhitecti sa faca lucruri simple" sau "criza ne indeamna la lucruri simple...". Bine acuma nu stiu cum s-a ajuns aici, ca este artificiala situatia asta, provocata de cineva, chiar nu ma intereseaza. Nici nu vreau sa ma mai gandesc. Ce este trist e ca s-a trecut foarte usor peste lucrurile care chiar contau in viata noastra. Am calcat in picioare, in dorinta de a ajunge cat mai sus, multe sentimente.
Si...pana la urma, dragostea, prietenia, fericirea se gasesc in lucrurile simple...
Un zambet, o soapta, o culoare, o adiere de vant, soarele, luna, florile, pasarile danseaza impreuna si depinde de noi cat suntem de hotarati sa ne prindem in hora si sa lasam la o parte rutina, intrebarile fara raspuns, dorinta de imbogatire si grijile, care...e adevarat...data fiind situatia e cam greu uneori sa le lasi. E greu si pentru ca nu ne-am multumit cu putin, ne-am dorit tot timpul mai mult. Ne-am dorit luna de pe cer, cand puteam sa ne bucuram doar de lumina ei profunda, ne-am dorit sa ne imbogatim peste noapte, cand aveam langa noi o bogatie de culori, miresme, adieri de vant...
Un zambet de copil, o floare care se deschide, o iubire impartasita, o prietenie sunt cele care iti dau culoare vietii. Sunt lucruri simple, poate prea banale pentru unii, dar sunt lucruri fara de care nu am putea trai...

duminică, 2 mai 2010

Padurea si oamenii...


Ma plimbam zilele astea prin padure, asa ca sa ma relaxez putin. Am vrut si putina liniste, ciripit de pasarele combinate cu o priveliste frumoasa...
Frumos pana la un moment dat, cand boxele unei masini, de fapt...boxele multor masini, rasunau in toata padurea de parca venea sfarsitul lumii. Spre mirarea mea, erau alte genuri de muzica. Chiar daca suna tare, parca suna mai bine ca in lunile trecute. De ce? Pentru ca nu mai ascultam Guta, Adrian copilul...in fine, imi este tare greu sa pronunt aceste nume, aproape imposibil, ci padurea canta pe acordurile formatiilor Abba, Compact, Depeche Mode...Sincer, chiar mi-a placut. Desi, nu sunt de acord cu muzica data la maxim, totusi asculti muzica in "ograda ta", dar mi-a placut ca lumea incepe sa se schimbe. Sa acorde o atentie muzicii de calitate si chiar sa devina putin mai atenta cu padurea.
Ce sa zic, nu stiu daca a fost doar o intamplare, daca sa o iau ca o mare schimbare, nu e cazul, mai e mult pana sa ne schimbam mentalitatea, doar am ramas asa putin impresionata de padure si de oameni. Parca si padurea era mai verde, mai curata. Putine peturi, multi oameni, muzica de calitate si multa armonie, chiar daca uscaturi...se mai gasesc...

joi, 8 aprilie 2010

Viata mea...

Mereu incerc sa gasesc un raspuns la intrebarea - Ce este nou in viata mea?
Ma culc si ma trezesc cu intrebarea asta in gand...sau gresesc, ma culc cu ideea de a schimba ceva ziua urmatoare doar ca dimineata ma gaseste in acelasi loc, acelasi ritm, aceleasi obiceiuri si situatii.
Mai precis simt ca am nevoie de o schimbare, simt ca nu mai am timp de MINE.
Sunt atatea de spus despre modul in care ne consumam zilnic pentru orice prostie si "inghitim" orice pentru o mana de bani. Ne ascundem practic de propriul "eu".
Am devenit niste robotei care lucram pentru o societate in declin, o societate care incurajeaza mitocania si incultura, moralitatea fiind inexistenta. Nu mai merge cu un cuvant bun, ci trebuie sa "dai cu coatele" pentru a fi undeva...mai sus...
Solutia ar fi sa nu fim la fel, sa luptam impotriva curentului si sa incercam sa nu ne irosim viata pe lucruri inutile. Usor de zis, greu de realizat. Asa e. Tine foarte mult de modul in care suntem cu adevarat dispusi sa ne schimbam si completa viata.
Ce sa zic... “e ca si cum ai inota intr-o mare , mai mult sau mai putin poluata, mai dai poate de un pet sau o cisma aruncata, mai vine cate un rechin care sa te tavaleasca, pana la urma poate fi bine si gasesti locul tau, dar daca o iei usurel impotriva curentului poti sa constati ca ajungi in fluviu, care e mai putin poluat si tot asa pana ajungi in apa curata si cristalina de munte, bogat oxigenata unde poti respira si poti inota in voie” .


Asculta mai multe audio Muzica

sâmbătă, 3 aprilie 2010

Doar in imaginatia mea...

Cu totii avem capacitatea de a crea "noi reprezentari si idei pe baza perceptiilor".
Inventam si ne inchipuim o altfel de lume si traire. Uneori transformam lucrurile reale in ceva ireal. Creativitatea este cea care uneste lumea oamenilor cu cea a fanteziei.
Imaginatia este de fapt o poveste. O alta modalitate de-a intelege lumea in care traim, de-a simti si a te bucura de ceea ce viata iti ofera. Este de fapt, o poveste fara sfarsit...
Poate ca eu traiesc mai mult in vis, traiesc dincolo de timp, spatiu si prejudecati... Nu sunt rupta de realitate, doar imi imaginez o lume mai frumoasa si mai buna.
Granita dintre fantezie si realitate este...o fantezie sau o realitate...

«Imaginatia este ochiul larg deschis care ne face intotdeauna sa vedem adevarul mai viu.» Christopher Fry

luni, 29 martie 2010

Un ocean de lumina...

Avem momente in viata cand trecem foarte usor de la o stare la alta. Suntem fericiti, iar in clipa urmatoare cadem intr-o stare de nervozitate.
Asta si pentru ca nu mai avem o claritate in ganduri. Pornim la drum cu teama de a nu esua...
Daca am putea fi mai deschisi fata de sentimentele si experientele proprii, care abunda in viata fiecaruia , fara sa ne fie teama, am trai cu adevarat "adaptati" la viata.
Probabil ca trebuie sa acordam o atentie la ceea ce se petrece in sufletul nostru. Sa ne acceptam emotiile, trairile...
Am fost intrebata de multe persoane de ce imi expun asa de usor sentimentele si ca e nevoie de curaj pentru a face acest lucru... Nu e nevoie de curaj. Este nevoie de a te accepta si a avea o mai mare incredere in tine. De a intelege ca sentimentele fac parte din tine...sunt una cu tine.
- Sufletul cunoaste uneori inspiratii neprevazute, strafulgerari neasteptate, al caror cuprins si a caror profunzime nu le-ar putea exprima nici un volum intreg de cugetari asa cum lumina a o mie de faclii nu poate reda stralucirea uriasa si rapida a fulgerului. - Victor Hugo


sâmbătă, 27 martie 2010

Intoarcerea la inocenta

Ieri am avut ocazia sa ma bucur mai mult de vremea frumoasa de afara, de aerul proaspat de primavara. Am avut ocazia sa nu ma mai gandesc la toate problemele omenirii, asa cum fac eu de obicei si sa las la o parte stresul care ma cam macina in ultimul timp.
Nu stiu de ce, dar "pendulam in permanenta intre realism si romantism, intre depravare si intoarcere la inocenta".
Suntem cand ingeri cand demoni...
M-a ajutat foarte mult nepotelul meu care mi-a adus zambetul pe buze si bucuria de a fi din nou copil. M-a facut sa ma intorc la anii inocentei...la anii cand nu-ti trebuie nicio masca, iar puritatea e in floare.
O nebunie de culori, o lume magica fara etichete, asta e inocenta.
O lume pe care ne-o dorim mult sa o pastram, dar care se pierde in momentul in care clipele magice trec pe langa noi fara sa le observam.
Eu nu vreau sa pierd contacul cu aceasta lume si nici nu am s-o fac...e prea frumoasa...


Vezi mai multe video din Muzica

luni, 22 martie 2010

Numai timpul...

Era odata o insula unde traiau toate sentimentele umane: Buna Dispozitie, Tristetea, Intelepciunea, Iubirea si altele.

Intr-o zi sentimentele au aflat ca insula se va scufunda in curand, asa ca si-au pregatit navele si au plecat. Doar Iubirea a ramas pana in ultimul moment. Cand insula a inceput sa se scufunde, Iubirea a hotarat sa ceara ajutor.

Bogatia a trecut pe langa Iubire intr-o barca luxoasa si Iubirea i-a zis:
-Bogatie, ma poti lua cu tine?
-Nu te pot lua, caci e mult aur si argint in barca mea si nu am loc pentru tine.

Atunci Iubirea i-a cerut ajutorul Orgoliului, care tocmai trecea pe acolo:
-Orgoliu, te rog, ma poti lua cu tine?
-Nu te pot ajuta, Iubire, aici e totul perfect… mi-ai putea strica nava.

Iubirea a rugat mai apoi Tristetea, care trecea pe langa ea:
-Tristete, te rog, lasa-ma sa vin cu tine!
-Oh, Iubire, sunt atat de trista incat simt nevoia sa stau singura…

Chiar si Buna Dispozitie a trecut pe langa Iubire, dar era atat de multumita incat nu a auzit ca o striga.

Dintr-o data o voce a strigat:
-Vino, Iubire, te iau cu mine!

Era un batran cel care vorbise. Iubirea s-a simtit atat de recunoscatoare si plina de bucurie incat a uitat sa il intrebe pe batran cum il cheama. Cand au sosit pe tarm, batranul a plecat.

Iubirea si-a dat seama cat de mult ii datora si a intrebat Cunoasterea:
-Cunoastere, imi poti spune cine m-a ajutat?
-Era Timpul…

-Timpul? s-a intrebat Iubirea, dar de ce tocmai Timpul m-a ajutat?
Cunoasterea, plina de intelepciune, i-a raspuns:
-Pentru ca numai Timpul e capabil sa inteleaga cat de importanta e Iubirea in viata…
PovesticuTalc.ro


Asculta mai multe audio Muzica

joi, 18 martie 2010

Soldier of love...

I'm at the borderline of my faith
I'm at the hint of line of my devotion
I'm in the frontline of this battle of mine
But I'm still alive
I'm a soldier of love
Everyday in life



Vezi mai multe video din Muzica

vineri, 12 martie 2010

Dansul lunii...

Nu stiu de ce, dar parca imi place mult noaptea cand luna isi dezvaluie faţa.
Imi plac stele si jocul lor pe langa luna.
Probabil ca luna este vestitorul sentimentelor. La adapostul luminii sale se nasc, traiesc si mor sentimente.
Oricum,luna este asociata cu psihicul si imaginatia, cu trairile intime, cu emotiile si starile interioare. Luna are o influenta mare asupra tuturor,la mine e deja dependenţa.
Nu-mi place intunericul, ci doar lumina lunii. Este o lumina patrunzatoare...
Luna este "martorul momentelor de sensibilitate umană".
Suntem doi si singuri si-n loc de inima ne bate luna. Nichita Stanescu

luni, 8 martie 2010

Poftiti la Mucenici sau Macinici...


Maine este 9 martie si conform calendarului crestin ortodox ii sarbatorim pe Sfintii 40 de Mucenici din Sevastia.
Ziua de Macinici pastreaza urme rituale ale unui stravechi inceput de An agrar celebrat la echinoctiul de primavara, 9 martie pe Stil vechi, hotar intre iarna si vara, intre zilele aprige ale Dochiei si zilele calduroase ale Mosilor. In ziua de Macinici s-au suprapus doua sarbatori de innoire sezoniera a timpului: ultima zi a Babei Dochia cand, conform traditiei, moare si se preface in stana de piatra si prima zi a Mosilor, jertfiti si transformati in cenusa pe rugul funerar pentru dreapta lor credinta.
Macinici se numesc si spiritele mosilor si stramosilor celebrate in ziua de 9 martie, inceput de An agrar. Sarbatoarea din Calendarul popular corespunde, ca data calendaristica si, partial, ca semnificatie, cu cei 40 de Sfinti Mucenici din calendarul bisericesc, jertfiti pentru credinta lor in cetatea Sevastiei. Jertfele si sacrificiile umane savarsite in vremurile preistorice in ziua Anului Nou sunt amintite astazi de formele antropomorfe ale aluatului fiert sau copt in ziua de Macinici si mancat sacramental.
In ziua de 9 martie, ultima zi a Babei Dochia erau efectuate practici precrestine, specifice inceputului de an nou: aprinderea focurilor, purificarea spatiului, pregatirea alimentelor rituale, efectuarea unor practici de pomenire a mortilor, inceperea simbolica a celor mai importante activitati economice, prevederea vremii si belsugului in noul an.
In toate zonele etnografice ale Romaniei era obiceiul ca de 9 martie sa se faca diferite copturi in forma de om, albina, pasare, colac. Forma preparatelor din aluat si numele lor (Macinici, Sfinti, Brandusi, Bradosi, Mosi de paresimi) au semnificatii legate de inceperea primaverii si a unui nou ciclu calendaristic.
Asemanator oricarui inceput de anotimp si de an, in ziua de 9 martie se faceau numeroase pronosticuri meteorologice ale noului an:"Daca ingheata pamantul spre ziua de 40 de sfinti, se zice ca toamna nu vor fi brume si oamenii pot semana papusoi cat de tarziu, ca tot se vor coace foarte bine; iar daca nu ingheata apoi toamna pica bruma devreme si din cauza aceasta oamenii trebuie primavara sa semne cit de devreme", "Cum va fi timpul in ziua de Macinici, asa va fi toata primavara".
Deci, sa speram ca va fi o zi frumoasa, desi am auzit ca va fi frig...
Gospodinele fac in cinstea Sfintilor Mucenici, 40 de colaci numiti sfinti, mucenici sau bradosi.
Pentru aluatul din care se fac mucenicii este nevoie de 250 grame faina; 120 ml apa calda si sare.
Este indicat ca in seara de 8 martie, sa se face coca din care se modeleaza mucenicii. Mucenicii se fac snururi lungi si subtiri din coca, apoi se fac cerculete mici sau opturi. Mucenicii se lasa peste noapte la uscat, pe masa presarata cu faina. Peste mucenici se presara de asemenea faina.
In dimineata de 9 martie, mucenicii se trec prin sita, pentru ca sa cada faina de pe ei, apoi se pun la fiert intr-o zeama preparata din urmatoarele ingrediente: apa, sare(un varf de lingurita), coaja de la o lamaie(rasa) si zahar.
Mucenicii se pun in apa, numai dupa ce aceasta a dat in clocot. E important sa punem la fiert apa cu sarea. Se rade o coaja de lamaie si atunci cand mucenicii incep sa fiarba se adauga zaharul. Ne putem da seama ca mucenicii sunt fierti, atunci cand acestia se ridica la suprafata.
Se servesc cu miez de nuca si cu praf de scortisoara.crestinortodox.ro
Pofta buna si un an calduros, daca nu afara, macar in sufletele noastre sa fie...

duminică, 7 martie 2010

Luna Martie...Total rasfat

E frumoasa luna Martie. Un total rasfat pentru noi, femeile. O adevarata placere.
Martie este luna in care femeia primeste o atentie mult mai mare din partea barbatului.
A fost martisorul pe 1 Martie, cand mai toti barbatii din viata ta, fie ca au fost frati, cumnati, sot, tata, veri, prieteni, ti-au daruit primul simbol al primaverii, un ghiocel sau un martisor. Urmeaza 8 Martie, ziua femeii, cand as putea spune ca, atingem apogeul.
Barbatul se vede nevoit sa ii recunoasca femeii ascensiunea, dar si importanta, facandu-se astfel partas la succesul ei binemeritat.
Ambitioase si perseverente, femeile nu se mai multumesc de multa vreme doar cu rolul de gospodine ci incearca sa isi depaseasca partenerii, prietenii si rudele la salariu, loc de munca, pozitie sociala.amelie.ro
Este ziua in care femeia isi poate lua libertatea sa puna piciorul in prag, sa spuna si sa faca ce isi doreste, fara sa atraga ochi carcotasi asupra ei. Are dreptul sa fie cea mai frumoasa, are dreptul sa se relaxeze si sa uite de toate grijile zilnice. Este ziua ei si a celorlalte femei care cred in libertate, independenta, putere!amelie.ro
Daca inainte femeia se multumea cu un simplu La multi ani, acum suntem rasfatate cu multe cadouri, flori, iesiri in oras...
Pentru mine si cred ca, pentru multa lume, luna Martie inseamna si multa energie, mai multa iubire, speranta. Este luna in care nu trebuie sa iti dispara zambetul de pe fata, in care sa radiezi frumusete si sa imparti acest sentiment de bine cu toata lumea din viata ta!
Si asa, intr-o paranteza, la mine se continua rasfatul si dupa data de 8. Mai urmeaza ceva important pentru mine...prietenii stiu de ce.
Ce sa zic...luna Martie...Total rasfat...
La Multi Ani!!!
P.S. Oare de ce nu este in fiecare zi 8 Martie?

sâmbătă, 6 martie 2010

Viata ca o cafea buna...

Un grup de oameni de succes in apogeul carierei lor, toti avand joburi si pozitii de vis, masini si case au facut o vizita unui fost profesor din facultate.
Discutia a alunecat treptat spre cat de stresanta si obositoare e viata zi de zi.
Cand toti aveau cate o ceasca de cafea in mana profesorul le-a zis :
"- Daca ati observat fiecare dintre voi a pus cafea in cate o ceasca scumpa si fina lasand cestile simple si ieftine goale pe masa.
E normal sa vreti ceea ce e mai bun in viata, dar tocmai asta e sursa problemelor si a stresului pe care il aveti zi de zi.
Nu conteaza ce ceasca ai ales, cafeaua are acelasi gust.
Ceasca nu adauga nici o calitate cafelei. In cele mai multe cazuri o face doar sa fie mai scumpa sau in alte cazuri nu putem vedea ce e de fapt inauntru.
Ceea ce ati vrut voi de fapt a fost cafeaua, nu ceasca si totusi inconstient ati ales cele mai scumpe si bune cesti.
Si apoi ati inceput sa va uitati la ceasca celuilalt gandindu-va ca e mai frumoasa decat a voastra.
Viata e ca o cafea buna : jobul, banii, cariera, masina, casa, hainele, pozitia in societate sunt cestile.
Doar ne ajuta sa ne traim viata, dar nu sunt VIATA.
Hainele pe care le avem, pozitia in societate si banii nu inseamna viata.
Doar ne ajuta sa traim viata. Nu definesc ceea ce inseamna viata. Din contra majoritatea oamenilor care au mult, sunt invidiosi pe altii care au mai mult si nu reusesc sa se bucure de ceea ce au.
Cateodata concentrandu-ne doar pe ceasca, uitam sa savuram cafeaua.
Savurati cafeaua, nu cestile!
Cei mai fericiti oameni nu sunt cei care au cele mai multe lucruri. Cei mai feiriciti oameni stiu sa se bucure cat mai mult de ceea ce au, acolo unde au, in momentul prezent. Ei fac viata sa fie frumoasa. "
povesticutalc.ro

duminică, 28 februarie 2010

Emotie de Primavara!

Ce frumoasa e Primavara. O adevarata explozie de culori, de sperante, de emotii...
Ne face sa intelegem ca viata are si parti mai bune. Ne face sa ne bucuram de orice.
Primavara dureaza putin, dar e un suras al infinitului. O continua sarbatoare.
...Si ce mult s-a lasat asteptata...
Ma duce asa, cu gandul la un citat...Intelepciunea este: sa iubesti vinul, frumusetea si primavara de vis. Toate acestea sunt suficiente, restul este lipsit de valoare. - Theodore De Banville

marți, 23 februarie 2010

Vinul de seara...

A venit din nou seara. Fac asa un mic bilant al zilei care se scurge incet si savurez un vin bun...de casa. Merge la ora asta. As bea o cafea, dar tare ma tem ca o sa-mi fure somnul, asa ca ma limitez la un vin.
Ascult muzica si ma uit la luna. E senin afara. Sunt multe stele pe cer.
Am dat si drumul la calculator. Vad ca nu se mai poate fara calculator in ziua de azi. Inainte aveam televizorul, bine il avem si acum, numai ca la tv esti intr-un fel obligat sa asculti ce spun altii, in timp ce la calculator asculti ce-ti place fara sa te enervezi, desi preferabil ar fi citirea unei carti...
Ma tot gandesc ca a mai trecut o zi...ce repede trece timpul. Ma tot gandesc ce s-a mai schimbat in viata mea de...ieri. Ce mai e nou. Si tot ajung sa ma intreb oare de ce ne maturizam, oare de ce nu putem sa ramanem copii? Sa privim, mai bine zis, cu ochii unui copil lumea asta. Sa traim la maxim fiecare clipa.
Am devenit mult prea seriosi. Am pierdut libertatea, jocul si infinitul.
Probabil ca asa e viata asta, trebuie sa parcurgi niste etape ca sa-ti dai seama ce ai pierdut si sa stii sa apreciezi acele lucruri. Bine, acuma timpul nu mai poate fi dat inapoi, desi mi-as dori. Am ramas cu amintiri frumoase.
Hmmmmmmmm...inteleg ca nu am realizat nimic nici azi, desi se anunta vremuri bune, chiar foarte bune pentru mine. Presimt asta.
Ii spun noapte buna lunii si ma duc sa-mi mai pun un pahar de vin...

vineri, 19 februarie 2010

Simbolul eternitatii...

Dragostea este ceva sublim, o adiere de vant, un curcubeu, o floare, un vis, o speranta. Este un zambet, o pasare in zbor, un ocean de emotii, un cer senin, o scanteie, o nebunie, un mister...
Dragostea este cel mai frumos cadou pe care ni-l ofera viata.
Dragostea...este Simbolul eternitatii



Lara Fabian - Adagio - gamato.ro

joi, 18 februarie 2010

Schimbarea destinului...

Oare ne dorim cu adevarat sa schimbam ceva in vietile nostre? Sa ne condimentam putin existenta? Sa aducem un strop de nebunie? Pur si simplu sa traim ca si cum ar fi ultima zi.
Ne punem atatea intrebari despre viata, despre tot ce ne inconjoara incat am uitat si sa mai zambim. Suntem intr-o continua cautare de nou...Numai ca marea problema e ca nu stim nici sa acceptam ceva nou. Nu stim sa luam lucrurile asa cum sunt, uneori foarte simple, alteori mai complicate. Vrem noutate, dar propabil suntem prea "rezervati" in a accepta schimbarea. In a accepta imprevizibilul.
Poate ca dorim sa ne schimbam viata, doar ca nu stim cum sa facem pasul spre o viata armonioasa. Nu stim sau nu vrem sa ne schimbam atitudinea.
Destinul reprezinta "partea de nemurire la care fiecare are dreptul. Il cuceresti sau il primesti in dar".
Omul semanand gandul culege actiunea. Seamana actiunea, culege un obicei. Semanand obiceiul culege un caracter. Seamana un caracter si culege un destin.
Iata modul in care omul prin specificul gandirii sale;prin natura gandirii sale isi poate construi intr-un fel sau intr-altfel, destinul! Dar care este acel om? Este cel ce pastreaza neintinata Armonia sa primordiala sau cel care, chiar de a pierdut-o si-o regaseste prin EDUCATIA propriei sale gandiri...- Swami Shivananda
Unii dintre noi si-au descoperit drumul vietii, altii inca il mai cauta...

miercuri, 17 februarie 2010

Magia Universului...

De foarte multe ori ne intrebam ce se ascunde dincolo de planeta noastra. Cat este de mare aceasta lume misterioasa. Pana unde se intinde...
Problema aparitiei Universului si a Sistemului solar a fost o tema mult discutata de catre oameni. Se vorbeste mult, in ultimul timp, de asa zisa explozie, Big-Bang.
Ipoteza aceasta se bazeaza pe multe observatii astrofizice. In urma exploziei s-a ajuns la o expansiune a Universului.
Inaintea Big-Bangului, se spune ca Universul era concentrat intr-un corp foarte mic, "o minge de foc", un atom. Dupa explozie a avut loc o expansiune rapida a acestei "mingi de foc". Ca urmare a expansiunii, materia se racea in continuu. In unele parti ale Universului expansiunea a incetinit, ajungand la concentrarea materiei, formandu-se astfel galaxiile.
Galaxiile sunt sisteme masive, alcatuite din stele, praf si gaz interstelar. Majoritatea acestor galaxii au un diametru cuprins intre cateva zeci si cateva sute de ani lumina si sunt separate de distante de ordinul a catorva milioane de ani lumina.
Inca de mici am fost fascinati de stele. Vedem pe cer mii de stelute luminand.
O stea reprezinta un corp ceresc masiv si stralucitor. In timpul noptii se vad pe cer ca niste puncte luminoase, tremurand sau sclipind.
Se afirma ca putem observa cu ochiul liber, in jur de 5000 mii de stelute luminoase. Daca le privim cu telescopul, acestea ajung la ordinul sutelor de mii din Calea Lactee - galaxia noastra.
S-a descoperit, de catre astronomii Universitatii Astronomice din California, in anul 1997, ca cea mai mare si mai stralucitoare stea din Univers, ar fi asa numita steaua "Pistol". Ea se afla in centrul galaxiei noastre.
Soarele este cea mai apropiata stea de Pamant, la o distanta de 150 de milioane de km de noi. Luminii Soarelui ii sunt necesare in jur de 8 minute pana a ajunge sa incalzeasca planeta noastra.
Stelele au diverse culori. De la rosu intens cu multe nuante de portocaliu si galben, la albastru si alb.
S-a constatat ca, cele mai reci stele au culoarea rosie, iar cele mai fierbinti, culoarea albastra, temperatura lor ajungand la 30.000 de grade C, in timp ce, la suprafata soarelui sunt in jur de 6000 grade C.
O stea se naste in decursul a milioane de ani. In interiorul unui nor molecular se formeaza niste globule, care ulterior se transforma in protostele si apoi in stele.
Planetele sunt corpuri ceresti care orbiteaza in jurul unei stele, in cazul planetei Pamant, in jurul Soarelui. Planetele sunt mult mai reci decat stelele. Ele nu emit lumina proprie, ci reflecta lumina stelelor.
Acum cativa ani stiam de opt planete, Mercur, Venus, Pamant, Marte, Jupiter, Saturn, Uranus, Neptun + Pluto, care din anul 2006 si-a pierdut statutul de planeta in sistemul nostru solar. Din anul 1995 s-au descoperit mai multe planete in afara sistemului nostru solar, dar la distante colosale.
Planetele pot oferi viata.
La inceputul anului 2007, o planeta asemanatoare cu Pamantul a fost descoperita in afara sistemului nostru solar, avand o raza cu 50% mai mare decat cea a Pamantului, indeplinind, la prima vedere, conditiile pentru a avea apa lichida. Noua descoperire are de 5 ori masa Pamantului si orbiteaza in jurul unui asa-numit “pitic rosu”, cunoscut deja cercetatorilor ca fiind o planeta avand masa asemanatoare cu cea a planetei Neptun.
“Piticul rosu”, botezat Gliese 581 este mai mic si mai rece decat Soarele, deci mai putin luminos, ceea ce intrevede posibilitatea gasirii apei lichide si implicit a unor forme de viata.
“Piticii rosii” joaca rolul de semnalizatori printre astronomi. Ei emit mai putina lumina si caldura, intretin posibilitatea ca pe planetele care graviteaza in jurul lor sa se gaseasca apa lichida.
Cercetatorii de la Observatorul din Geneva au stabilit temperatura planetei undeva intre 0 si 40 de grade Celsius, asteptandu-se ca suprafata acesteia sa fie stancoasa ca cea a Pamantului sau acoperita de oceane. Apa lichida este esentiala pentru formarea vietii.
S-a vorbit si se vorbeste foarte mult de existenta unor Gauri Negre chiar in interiorul galaxiei nostre.
O Gaura neagra reprezinta un obiect atat de masiv, incat atractia ei gravitationala are o putere ce nu permite nici luminii sa scape. S-a estimat ca interiorul Gaurii negre tinde spre infinit.
Am ajuns sa nu stiu exact despre ce vorbesc...despre magia Universului sau pur si simplu despre Infinit...
E asa de complex si de vast Universul incat oricat de mult am dori sa stim, parca ne afundam tot mai mult in mister.

luni, 15 februarie 2010

Despre omul frumos...

Omul frumos nu este vizibil, el nu are imagine, el tasneste, in aparenta, intr-un gest mic, iar gestul ala, pentru tine, este izbavitor si-ti persista in suflet toata viata, ca o icoana...

Dan Puric

duminică, 14 februarie 2010

Dorinta vantului...

De cand ma stiu
eu am iubit Vantul,
de-aceea am pornit drumet
sa-i aflu adapostul,
acolo unde...
cerul se uneste cu marea.
Apoi,
mi-am culcat capul pe un nor
si am rugat
Vantul de Miaza-Noapte
sa m-acopere cu aripa lui.
Am tot colindat
de la un pol la altul
si de acolo m-am intors
schimbata...
Putin dintr-o boreala aurora
s-a lipit de sufletul meu,
si toate Vanturile...
m-au adoptat!
Acum, mama imi este Furtuna,
iar Viscolul - e tatal meu!
Vantul stie ca-s de-a lui,
iar eu... sunt Vant!

Sub aripa de vant - Maria Grosu

vineri, 12 februarie 2010

Florile si dragostea

Imi place mult sa abordez acest subiect. Imi plac florile, mult si dragostea la fel de mult...daca poate sa-ti placa dragostea, in fine...mai mult sa o simti.
Ne place mult sa oferim flori. Inca de mici oferim flori mamei, profesoarei, mai apoi unei prietene, colege.
A darui o floare e un gest minunat. Mai mult decat orice alta semnificatie, florile reprezinta simbolul frumosului si al dragostei.
Se spune ca mirosul florilor alunga spiritele rele si aduce un strop de noroc si prosperitate celei care il poarta. Florile semnifica fertilitate si inceputul unei noi vieti, inseamna sensibilitate, prietenie, romantism, iubire...Ele au puterea de a transmite ceea ce nu poate fi spus in cuvinte. Transmit un mesaj, de cele mai multe ori, de dragoste.
Florile "vorbesc" prin culori, delicatete. Daca sunt ingrijite ele se deschid oferind niste forme si culori minunate. La fel ca oamenii care tresar cand simt fiorul iubirii asa si ele se deschid cand simt ca sunt iubite.
Florile subliniaza tot ce este mai frumos si sublim in natura omului. Ele simt orice atingere, orice vibratie.
„Un camp cu flori, pentru mine, simbolizeaza umanitatea cu toata diversitatea ei, ce ne reprezinta. Asadar, oamenii, precum florile, traiesc pe pamant si isi iau sevele din pamant, unii sunt mai colorati, altii sunt mai uscati, iar printre ei mai exista si buruieni, aflate intr-o relatie de interdependenta. Acesta este motivul pentru care iubesc toti oamenii, precum iubesc toate florile...” - Maria Chiray, horticultor
Iubiti florile si iubiti-va mult...

joi, 11 februarie 2010

Umanitate...


Si totusi...nu trebuie sa-ti pierzi credinta in umanitate. Umanitatea este un ocean; in cazul in care cateva picaturi din apa oceanului sunt murdare, asta nu inseamna ca intreg oceanul se va murdari. - Mahatma Gandhi

miercuri, 10 februarie 2010

Cucerirea Paradisului...

Ce frumos suna...Paradisul. Ma si vad intr-o lume minunata, cu oameni deosebiti, flori, pasari in mii de culori, peisaje deosebite.
Nu stiu ce m-a facut sa abordez subiectul acesta. Ce mult imi place mie sa visez, sa ma gandesc la o lume minunata sau mai precis sa ma gandesc ca pot trai intr-o astfel de lume. Numai ca stau si ma gandesc oare de ce nu putem noi sa traim intr-o armonie perfecta. De ce nu putem sa apreciem natura, sa apreciem vantul, ploaia, stelele, o floare, un fluture. Sa ne bucuram de tot ce ne inconjoara.
Ce simplu poate fi si totusi ce complicat este.
Dar orice “paradis” ― dacă merită acest nume - e de o admirabilă simplitate - Octavian Paler.
Oare ne dam seama ca Paradisul e chiar langa noi?
Ei...iar ma lovesc de realitate...prea frumos visez

marți, 9 februarie 2010

Doua anotimpuri

Ce ti-e si cu anotimpurile astea...Nu stiu de ce, dar parca au o legatura cu vremurile in care traim. Se schimba foarte repede. Azi ninge, maine ploua, poimaine e soare...
Nu mai avem o constanta nici in vreme, bine au fost zile schimbatoare si acum zece, doua zeci de ani, dar parca acum e prea evident. Nu pot spune ca nu mai avem iarna, pentru ca a nins si a fost si frig, avem iarna. Avem si vara. Tin minte ca anul trecut in octombrie a fost foarte cald. Toamna...parca se mai chinuie. Mai tot timpul cand ploua...nu stiu de ce parca simt ca suntem in toamna. Pare asa un anotimp mai trist. Chiar nu-mi dau seama de ce...pentru ca daca stau bine sa ma gandesc, toamna e recolta. Avem si un deosebit covor de frunze toamna. Iti ofera un peisaj unic. Dar, totusi...parca e prea trist, prea multa melancolie. Poate ca se apropie iarna, un anotimp mai inchis...
Ce simt eu e ca nu mai avem sau nu mai e ca in anii trecuti, primavara.
In general, primavara inseamna un nou inceput. Idei noi, avem o energie exuberanta.
Primavara abunda in culori, parfumuri...iubiri.
Primavara este o sarbatoare imensa la care participa toate elementele naturii - Victor Hugo.
Doar ca...parca nu mai vine. Iar atunci cand vine dureaza prea putin, tot mai putin...
Mi-am facut de multe ori un fel de tablou in ganduri. Am asociat anotimpurile cu sentimentele nostre, cu vremurile in care traim. Simt ca de cand ne-am schimbat noi oamenii, de cand nu mai avem acele sentimente pure sau manifestam tot mai mult sentimente salbatice, pline de ura, de nepasare, parca s-au schimbat si anotimpurile.
Trecem din iarna in vara si invers. Doua anotimpuri predomina. Iarna si vara.
Ce ne lipseste cel mai mult e primavara. Ne lipseste inocenta, naturaletea, simplitatea, iubirea adevarata.
Sunt sigura ca aceste sentimente le avem cu totii. Doar ca ele stau inchise in sufletele noastre. Asteptam, poate, sa vina cineva sa ni le descopere.
Simt ca in sufletul meu e primavara, poate si pentru ca m-am nascut primavara, chiar daca...duce si la toamna...

Iluzia unei insule...

Diseara-i plecarea in insula mea
trasura de nuc te asteapta la scara,
ia-ti haine mai groase si nu-ntarzia
caci ciini-politisti s-ar putea sa apara.

Nu-ti face probleme, birjarul e mort
si caii sunt morti si trasura e moarta,
fugim fara martori in nu stiu ce port,
in insula mea la cinci capete sparte.

Acolo, vom creste copii monstruosi,
lachei de metal si de mazga vor rade,
cu vesti ne-or ticsi de la mosi si stramosi,
tic-tac telegraful, cadavrelor ude.

Vom trage trei filme color, de deochi,
si le vom trimite in lume de-a randul,
ca-n sticle bagandu-le in cate un ochi,
Al patrulea ochi pentru casa pastrandu-l.

Si ziua întreaga, noi goi, fara tiv,
pe sanii de foc vom zbura intr-o vale,
iar eu, gospodarul, voiesc sa cultiv
grau dulce si lenes, pe coapsele tale.

Te-astept deocamdata. E mijlocul verii,
e mijlocul iernii, ciudata poveste
iar cand vei urca e-n zadar sa te sperii
trasura ca moartea parandu-ti ca este.

E numai iluzie, dincolo-s eu,
te-astept cu faclii, patru mii sase sute,
zadarnic te sperii ca ninge mereu,
ca strajile drumului fumega mute.
drum, zi, gospodar,
Hai vino si urca si spune ceva
birjarul e mort, are sange de carjă
te-astept fara martori in insula mea,
port haine de nuc, sunt aproape o birja.

Iar daca nu-mi vezi fata ce mi-am gasit-o,
sa stii ca, in insula mea, totusi sunt,
eu, movila celui mai proaspat mormant,
intinde piciorul si calca, iubito!

Si asta e totul. Plecarea-i diseara
Fantoma trasurii asteapta la scara.

Adrian Paunescu

luni, 8 februarie 2010

In spatele invizibilului...

...ma uit in oglinda
ma privesc...sunt deasupra mea
am nevoie de spatiu pentru dorintele mele
vreau sa ma scufund in fantezii
stiu ca imediat ce voi sosi
totul este posibil
pentru ca nimeni nu trebuie sa se ascunda in spatele invizibilului


inchide ochii
simte si realizeaza
ca este realitate si nu un vis
sunt in interiorul tau si tu in al meu
este timpul
sa rupi lanturile vietii
daca vei urma vei descoperi
ce este in spatele realitatii

duminică, 7 februarie 2010

Simfonia vietii

Viata iti ofera multe surprize. Inca de cand ne nastem suntem fascinati de lumini, de culori, mai apoi de jucarii, telefoane, urmand sa trecem la studiul cartilor, sa ne formam diverse conceptii despre tot ce ne inconjoara.
Se spune ca atunci cand esti tanar ai tot timpul o speranta in mai bine. La tinerete primesti o mana de ajutor mai tot timpul, de la parinti, de la rude, prieteni...de la altii. Pe masura ce treci pragul tineretii si ajungi la maturitate inveti sa te descurci pe cont propriu, nu ca nu ar fi si destule cazuri in care multe persoane s-au maturizat prea repede, invatand sa lupte cu greutatile vietii inca din anii copilariei.
Nu vreau sa ajung la anii tarzii ai vietii. Nu stiu de ce...poate ca nu stim noi trai acei ani. Poate ca nu stim sa ne bucuram de intelepciune. Credem ca nu mai e nimic nou de invatat. Cu cat cunoastem mai mult cu atat devenim mai pesimisti, mai tristi. Oare de ce? Sa fie chiar asa de cruda viata asta...Bine, acuma depinde de trairi, depinde de ce viata am dus.
Pot spune ca suntem o "prada a obisnuintei". Ducem o viata cotidiana, acelasi program, aceasi oameni, aceleasi credinte. Nu dorim sa aflam nimic nou, ne plafonam in banalitate si comoditate.
Eu ma consider inca tanara, deci mai am o speranta. Si as vrea sa fiu tanara si peste zece, douazeci de ani. Sa am acea naivitate copilareasca, sa cred ca totul se va rezolva si ca exista si oameni detasati de invidie, rautate...
Mi-as dori ca acel copil din mine sa supravietuiasca pentru mult timp...mi-as dori sa nu pierd acest paradis al fanteziei...

sâmbătă, 6 februarie 2010

In asteptarea vremurilor...mai calde

Trebuie sa gasim o speranta care sa aiba puterea de a face ceva cu adevarat minunat cand noaptea neagra coboara peste noi si nu mai vedem nimic in viata aceasta decat durere si dezamagire, o speranta care sa faca acelasi lucru cand cerul e insorit. - Larry Crabb

joi, 4 februarie 2010

Oare de ce ne plafonam in nimicuri...

Nu stiu de ce, dar am impresia ca am uitat sa apreciem unele lucruri. Am uitat sa ne bucuram de raza de soare care ne strabate incaperea dimineata, am uitat sa savuram o cafea dimineata, sa ne bucuram de o floare, sa apreciem ploaia, ninsoarea...am uitat multe.
Fugim, ne agitam sa iasa cum e mai bine, nu mai avem rabdare, ne enervam din orice.
Ce sa zic...poate unii ar zice - ce-ti pasa, iti merge bine. Hmm...imi merge asa de bine ca ma tot intreb oare de ce m-am nascut in secolul asta...dar incerc sa iau ce e mai frumos din viata.
Ne plafonam in lucruri inutile, ne punem sute de intrebari despre unele lucruri in loc sa ne traim pur si simplu viata.
Nu e usor sa traiesti in ziua de azi...sau poate ca asta e problema, noi existam, nu traim. E foarte greu sa traiesti in ziua de azi, ma repet. E chiar o nebunie sa te gandesti ca poti trai mai bine...asa s-a ajuns.
Trist, ce sa zic. E dureros ca nu mai vezi oameni zambind, ca nu mai poti sa stai de vorba cu cineva cunoscut, pentru ca intervine invidia...probabil a auzit ca iti merge mai bine si multe altele.
Am uitat cum e sa iesim la o plimbare. Acum iesim numai cu masina, de ce sa ne "irosim" picioarele. Am uitat multe lucruri care sunt mult mai importante pentru a avea o viata armonioasa.
Pana si dragoste facem tot in fuga.
In fine, iar ma "cufund" in lumea mea plina de...stele,poezie,valuri...iubire
Mai bine ascult o piesa frumoasa, care imi place mult si...traiesc pur si simplu...

miercuri, 3 februarie 2010

A fost odata un vis...

Cu totii avem vise. Visam despre prieteni, parinti, visam ca suntem undeva departe, pe o insula uitata de lume, visam un film pe care l-am vasut seara, doar ca suntem noi in rolul principal, visam ca suntem pe varful unui munte...avem multe vise.
Sigmund Freud spunea ca visul reprezinta cheia cu care patrundem in abisurile fiintei, in inconstient. Este calea regala spre inconstient.
Sunt foarte multe simboluri intalnite in vise, cum ar fi marea, mireasa, cerneala, cutremur, sarpele, flori, inele si multe altele.
Specialistii in interpretarea viselor spun, de exemplu daca visezi mireasa, ca acest lucru semnifica ceva de rau, de moarte. Totul porneste de la inversarea culorilor. Daca atunci cand spunem mireasa ne gandim la culoarea alba, in vis apare culoarea neagra, negrul fiind asociat cu doliul.
In momentul in care visam sarpele, acest lucru inseamna transformare. El isi schimba periodic pielea. Sarpele este vazut ca un simbol sexual, un simbol al tentatiei. Sunt cateva popoare care vad sarpele sacru.
Apa este un simbol, spun specialistii, foarte complex. Este asociat cu aparitia multor idei. Avem ritualul botezului, de aici ideea ca apa te spala de pacate. Acest simbol reprezinta si "caracterul perisabil" al lucrurilor. Totul este trecator. Moare ceva , dar se naste altceva. Apa duce la melancolie, depresie, tristete.
Floarea este simbolul fertilitatii. In psihologia lui Jung simbolizeaza Sinele.
Floarea reprezinta si un simbol al ceea ce este mai rafinat, mai fin in transmiterea unei informatii spirituale.
Daca avem vise despre peste, acesta este un simbol crestin prin excelenta. Se spune ca Iisus Christos reprezinta pestele, conform sensului ascuns al cuvantului Ihtis (peste, in greceste). In crestinism pestele este si simbolul mortii si invierii.
Inelul simbolizeaza stabilirea unei legaturi, de logodna, de casatorie. El reprezinta, intregul, unitatea, totalitatea.
Visele pot fi si o sursa de inspiratie. Se spune ca atunci cand visam avem o portita spre unele informatii pe care nu le gasim atunci cand suntem constienti.
Visul este ceva personal, intim. Sunt momente cand visele ne urmaresc pentru mult timp. Uneori avem vise despre proiecte marete, dar si vise care ne aduc intr-o stare negativista.
"Visele oamenilor sunt aripi cu care acestia zboara spre cer." - Yukio Mishima

Cine esti...cine sunt...

Cine esti,cine sunt, ce mai beau, ce mai cant?
Ce mai fac, ce mai simt?
Oare mai pot sa mint?
Cine sunt, cine esti, oare ma mai iubesti?
Cine e, cine nu, care eu, care tu?

Iti amintesti cuvinte si taceri
Era demult sau poate era ieri
Iti amintesti, eram pe-acelasi drum
Era demult sau poate e acum

marți, 2 februarie 2010

Un strop de noroc...

Nu ar strica un "strop de noroc" in vietile noastre. Poate unii au prea mult, altii mai putin. Dar, oare ce este norocul...
Probabil ca daca avem multe impliniri in viata spunem ca avem noroc. Purtam cu noi talismane, iconite, carti, brelocuri, care se spun ca aduc noroc. Asa o fi...
Doar ca eu cred ca norocul ni-l mai facem si noi. Cu cat suntem mai otimisti, mai increzatori in noi, cu atat ni se intampla lucruri mai frumoase. Bine, acuma cineva mi-ar spune ca dupa o nenorocire nu poate fi chiar optimist. E adevarat. Doar ca trebuie sa intelegem ca in viata toate lucrurile au un rost si cu cat reusim sa trecem mai repede peste ele, cu atat vom reusi sa dam o alta culoare vietii.
Eu ma consider o persoana norocoasa. De ce? Poate pentru ca incerc sa ma bucur de orice lucru, cat de marunt ar fi. Incerc sa vad viata altfel. Incerc sa trec mai usor peste greutati.
Poate ca norocul tine de starea pe care o ai, poate ca "un dram de noroc face mai mult decat un car de minte"...-Miguel de Cervantes, poate ca pur si simplu trebuie sa te pui in fata norocului.
Si ca tot se aminteste mult de povesti, m-am gandit sa las o scurta povestioara intitulata "Norocul si mintea" dupa I.L. Caragiale.

Se zice ca odata, Norocul si Mintea s-au prins tovarasi si au plecat amandoi in calatorie. Ei mersera ziua intreaga pe un drum de tara si, mai cu vorbe, mai cu glume, iata ca soarele se ascunde dupa un deal si noaptea ii apuca pe cei doi calatori in mijlocul drumului, departe de satul la care gandeau ca vor putea ajunge.

Ce era de facut? Unde sa poposeasca peste noapte?
-Ce atata bataie de cap? zise in cele din urma Norocul, hai sa ne trantim aici, in mijlocul drumului, ca nu e mult pana dimineata.
-Dar daca va veni un car peste noi? zise Mintea cu glasul ei intelept. Hai mai bine sa ne dam la o parte din drum, sa ne odihnim pe pajistea cea de alaturi.
-Fa tu cum stii, zise Norocul, eu unul aici ma culc. Si zicand acestea se si tranti in mijlocul drumului.

Mintea, mai cu grija, ieşi din drum si-si gasi un locsor potrivit pe pajistea moale.
Abia atipira drumetii nostri si se auzi o duruitura. Era o caruta trasa de patru cai ca patru zmei. Incă doua trei clipite si Norocul ar fi fost facut praf si pulbere de copitele cailor si de roatele carului.

Dar caii se speriara, vazand mogaldeata ce se misca in mijlocul drumului. Ei trasera caruta din drum pe pajiste si trecu chiar peste picioarele Mintii, ranind-o, biata de ea.

Cand se dezmetici din lesin, Mintea, cu intelepciunea ei, ii spuse tovarasului sau de drum sa-i caute niste ierburi, cu care reusi sa-si vindece ranile de la picioare.

Orice ar fi, sa incercam sa fim mai fericiti, mai increzatori, sa iubim mai mult, sa ne bucuram de orice si vom vedea cum Norocul ne va bate la usa...

luni, 1 februarie 2010

Limbajul florilor

Ce frumoase sunt florile si cate semnificatii au.
Florile dau farmec lumii in care traim. Sunt imbracate in culori deosebite si cu un parfum ce te face pur si simplu sa te indragostesti de ele.
Florile te pot si rasplati daca ai grija de ele, devenind mai vii, mai expresive.
"Limbajul florilor" s-a dezvoltat in epoca Victoriana si erau trimise pentru a transmite un sentiment sau un mesaj. Florile pot aduce noroc sau ghinion. Ele pot exprima asa de frumos dragostea, prietenia, dar si gelozia si ura.
Gestul de a oferi flori cuiva reprezinta un gest de pretuire, iar daca se cunoaste si semnificatia florii oferite, atunci se va pretui mai mult gestul.
Astfel, trandafirii transmit iubirea. Daca sunt rosii reprezinta iubirea adevarata, trandafirii albi semnifica iubirea eterna, liniste si inocenta, in timp ce trandafirii galbeni transmit prietenie sau iubire platonica, iar trandafirii roz reprezinta gratia.
Lalelele rosii transmit o declaratie de iubire, in timp ce lalelele galbene, o declaratie de iubire fara speranta.
Orhideele sunt considerate flori distinse, simbolizand seductia si pretuirea.
Crinul alb semnifica majestuozitate si puritate, iar daca este roz transmite un sentiment si un mesaj de prosperitate, crinul portocaliu transmite ura, iar cel salbatic, mandrie.
Alstroemeria este o floare cu un colorit spectaculos, seamana cu un crin in miniatura si este un simbol al prieteniei si devotamentului, poate fi oferita impreuna cu alte flori sau chiar in buchete doar de alstroemeria.
Garoafele sunt considerate unele dintre cele mai vechi flori, ele simbolizand in general fascinatia si chiar iubirea. Garoafele albe sunt exponentele puritatii si norocului iar cele rosii ale afectiunii si iubirii. Garoafa roz - "nu te voi uita niciodata", in timp ce garoafa galbena semnifica dispret, desconsiderare.
Anemona - dragoste neimpartasita
Aloe - tristete
Busuioc - dragoste si noroc
Begonia - aparare
Brad - rabdare, timp
Bujor - timiditate, sfiala
Camelia - noroc
Cactus - rezistenta
Crizantema - bucurie, "esti o prietena minunata"
Crizantema rosie - iubire
Crizantema alba - adevar
Crizantema galbena - dragoste marunta
Floarea Soarelui - loialitate, adoratie.
Feriga - sinceritate
Frezie - inocenta
Gardenia - bucurie, dragoste secreta
Gladiola - generozitate
Ghiocelul - speranta si puritate.
Iris - credinta, intelepciune, soarta
Iedera - prietenie si fidelitate
Iasomie - gratie si eleganta
Lamaie - savoare, picanterie
Liliac mov - prima iubire, sentimente profunde
Liliac alb - tinerete, prospetime
Flori de mar - noroc, sansa
Margareta - soarta, simplitate, despartire.
Magnolia - dulceata, frumusete, dragoste de natura
Narcisa - respect, stabilitate si dorinta.
Nufar - puritate
Panselute - iubire timpurie, mereu cu gandul la persoana iubita.
Petunia - resentiment; furie, "prezenta ta ma intristeaza"
Rozmarin - amintiri
Smochin - satira
Salvie - virtute domestica
Trifoi - noroc
Vasc - "saruta-ma", planta sfanta a Indiei
Violeta - incredere, modestie
Violeta albastra - grija, "voi fi intotdeauna sincer"
Violeta alba - "sa incercam sa fim fericiti"
Zambila salbatica (clopotel) -ss modestie, constant
Zambila albastra - constanta
Zambila purpurie - "imi pare rau", "iarta-ma"
Zambila rosie sau roz - joaca
Zambila alba - dragalasenie, "ma voi ruga pentru tine"
Zambila galbena - gelozie
"Floarea este poezia reproducerii. Este exemplul eternei seducţii a vieţii." Jean Giraudoux

duminică, 31 ianuarie 2010

Picura ploaia...

Picura ploaia,
Pe trupu-ti ud si-nlacrimat
Picura ploaia,
Si ai plecat.

Si trupu-ti sincer
In apa se destrama;
Ma simt stingher
Si azi mi-e teama!

Te simt aproape
Te vad zimbind,
Pe-ntinse ape
Rar clipocind.

Hai vino iar
Sa fim din nou un vis
Acum macar
In ploaia paradis.

Te vad plingind,
Si stii ca n-am sa-ti cer
Ca suspinand
Sa pleci din nou stingher.

Picura ploaia
Si ochii-s uzi iubite
Picura plaia-n
Sperante nemplinite! - "Picura ploaia" de Luci Frederiksen

vineri, 29 ianuarie 2010

A venit iarna...pentru a cata oara

A venit iarna-ntr-o zi
Era de asteptat
N-ai vrut s-o primesti in casa
Ea tot a intrat
A venit iarna subit
Intr-o dupa-amiaza
Aveai gandul ratacit
Mintea nu prea treaza

R: Anotimpuri tot mai reci
Vin peste tine
Anotimpuri care-asteapta
S-auzi si de bine

A venit iarna din nou
Pentru-a cata oara
Ca o alba amintire
Pentru primavara
A venit iarna discret
Ca din intamplare
A venit iarna sublim
Ca o taina mare

A venit iarna si esti
Tot nedumerit
Sa te bucuri sau s-astepti
Pana la sfarsit
A venit iarna si-ntreaba
Nevinovata
Nu stii unde sunt zapezile
De altadata

joi, 28 ianuarie 2010

Povesti, povestiri, amintiri...

Povestile...ce frumos au sunat in anii copilariei, dar de ce si nu acum, cand am mai crescut putin.
Cu totii ne aducem aminte de cartea "Povesti, povestiri, amintiri" de Ion Creanga. De celebrele patanii ale lui Nica. De asemenea "Cenusareasa", "Scufita Rosie", "Alba Ca Zapada" si multe altele.
Noi suntem cei care cream aceste minunate povestiri.
"Oamenii sunt cei care dau semnificaţie vieţii. Acesta este rostul miturilor. Un om nu este altceva decât un animal capabil să creeze povestiri. Oamenii inventează tot felul de istorioare, unele minore despre soţia vecinului, iar altele majore, despre Dumnezeu...
Iubiţi poveştile. Ele nu îşi revelează misterele decât în faţa celor care le iubesc. Şi vă asigur că ascund foarte multe mistere..." Osho-"Omul care iubea pescarusii"
Aceste mituri ne ajuta sa calatorim prin "nebunia" vietii, sa visam cu ochii deschisi, sa traim.
Am ajuns la concluzia ca, in ziua de azi, ne place mult sa povestim. Despre arta, iubire, viata, traire, sport, durere, prostie, despre tot. Si mai mult, ne place mult sa credem in povesti, adica sa credem ca totul va fi bine, chiar daca sunt si foarte multi sceptici, ca totul se va rezolva. Vorbesc de povestile din zilele noastre si de povestile din trecutul nu foarte departat.
Poate ca asta e rolul unui povestitor, sa te "vrajeasca" cu vorbe, sa te faca sa crezi ca totul e minunat sau va fi. El vrea sa te introduca intr-o lume plina de senzatii, aventura, dorinta.
Am auzit povesti despre vecina mea de la unu, despre politicieni, vai ce nu-mi place cuvantul asta, despre profesorul meu de mate, despre fosta mea colega...am auzit multe povesti. Da, vai...ce frumos suna, cu cata ardoare sunt povestite. Parca sunt adevarate, unele poate...sau sa le numesc barfe, in fine, nici eu nu mai stiu.
Ce ne place noua sa povestim, bine...acuma cu practica stam mai rau si atunci trebuie cumva sa compensam. Vorbim, povestim si visam ca se va face.
Si nici nu avem de ce sa ne plangem, chiar nu avem. De ce? Pai cum sa ne plangem daca avem de toate. Avem autostrazi, avem gradini multe, mai ales la mine in cartier, vai ce frumos e, navighez printre blocuri, avem politicieni capabili, of...iar cuvantul asta, avem cladiri minunate, avem de toate...mai ales aerul pe care il respiri zilnic. Poate si pentru ca un drag vecin si-a adus un veritabil camion in fata blocului si dioxidul de carbon pe care il respir...chiar imi face bine.
Nu se poate , am ajuns si eu sa barfesc, adica sa povestesc.
Si totusi...ce frumoasa e povestea.

Zori de zi

E dimineata zori de zi
Uite pleaca dracii mii,
E dimineata zori de zi
Se coboara ingerii...

miercuri, 27 ianuarie 2010

Puterea muzicii...

"Avand de a face cu probleme de insemnatate vesnica, este esential ca sa fie pastrata cu claritate in minte puterea uriasa a muzicii. Ea are puterea sa inalte sau sa corupa; ea poate fi folosita in slujba binelui sau a raului; ea are puterea de a supune firile aspre si necultivate; puterea de a inviora gandirea si a trezi simpatia, de a contribui la armonia in actiune, si de a alunga intristarea si acele prevestiri care distrug curajul si slabesc efortul."Educatia, p 168 (original).
Sunt foarte multe de zis despre muzica. Este un termen asa complex si cuprinde atatea genuri incat e foarte greu sa il descrii in cateva cuvinte.
Muzica inseamna armonie de culori, placere, dorinta, visare. Ea reprezinta o "desfatare" a sufletului, o vibratie a iubirii, inseamna rugaciune.
"Muzica ofera un suflet universului, aripi mintii, zbor imaginatiei si viata oricui".
Platon

Lumea muzicii a fost si va ramane un domeniu fascinant, un domeniu care nu va muri niciodata. Chiar daca s-au schimbat gusturile, chiar daca sunt foarte multe piese ridicole, de-a dreptul enervante, nu vreau sa dau exemple, totusi vom gasi tot timpul melodii care ne linistesc si ne fac sa simtim ca traim cu adevarat.
Ritmurile muzicii influenteaza ritmurile sistemului nervos autonom, care coordoneaza numeroase procese biologice din corpurile noastre... In mod analogic, ne hranim cu muzica, dar unele melodii aduc mai multa stabilitate si ordine in emotiile noastre decat altele.THE PHANTOM'S

Rod Stewart - Rhythm Of My Heart
Vezi mai multe video din Film
Muzica se naste dintr-o perfecta alaturare de imagini, emotii, pasiuni, parfumuri si energii, invaluite intr-o "boare de erotism".
Eu stiu ca nu-mi pot imagina viata fara muzica. O ascult...cam peste tot.
Consider ca poti schimba lumea cu muzica.
Fara muzica, viata ar fi o greseala.-Friedrich Nietzsche
Napoleon spunea: "Dintre toate artele, un legiuitor ar trebui sa sprijine cel mai mult muzica".
In muzica noi ne "cantam" placerile si suferintele, ne "zugravim" gandurile si faptele, muzica fiind un motiv de inspiratie, dar si de durere...

marți, 26 ianuarie 2010

luni, 25 ianuarie 2010

Cufunda-te in uitare...

Ciudat, dar am momente cand cobor in sufletul meu. Incerc sa ma descopar, sa vad ce se ascunde dincolo de...aparente. Incerc sa-mi descopar sentimentele.
In viata asta suntem intr-o continua miscare, trecem din bratele cuiva in bratele altcuiva, iubim nebuneste, iar apoi ne cufundam in carti....in uitare. Poate asa e viata, iti da clipe de nebunie, de exaltare, iar apoi vin clipe de liniste, de relaxare, clipe care te fac sa-ti parcurgi viata pana in prezent, ca o carte deschisa. Ne cufundam in gandurile nostre si incercam sa aflam adevarul despre noi.
„Nu stiu ce pornire impinge in veci pe om catre pasul sau...oare este aceasta spre a-si aduce siesi mingiieri? Nu-mi vine a crede..."-Alecu Russo.
Da, poate. De fapt...e un adevar. Mie imi vine sa cred, mi s-a intamplat de atatea ori sa cobor "in adancuri". Numai ca, uneori, ma intreb de ce acele clipe de nebunie nu pot dura mai mult. De ce nu exista o constanta in...miracole. Da, sunt o visatoare. Visez cu ochii deschisi. Ma gandesc la o lume frumoasa, unde sunt numai oameni buni, cu gradini splendide, cu iubiri adevarate si constante. Frumos, ar zice unii. E frumos sa gandesti asa, doar ca realitatea e mult prea dura.
"Fiori prin mine umbla si nu am trebuinta, te rog pe tine umbra sa redevi fiinta".
Da, realitatea e mult prea dura.
Uneori incerc sa ma cufund in nepasare, ignoranta, indiferenta, sa traiesc dupa tiparele acestei lumi, dar oare pot...
Iubesc prea mult stelele, florile si miresmele de primavara, muzica, adierile de vant, valurile si ciripitul de pasarele, dar si misterele ce ma inconjoara.
Si atunci...ma cufund iar in uitare...

sâmbătă, 23 ianuarie 2010

Cand te scuturi de zapada...

Declaratie de dragoste...

O poveste frumoasa, romantica despre doi tineri, Ioana(Teodora Mares) si Alexandru(Adrian Paduraru) care, in ciuda tuturor problemelor familiale si sociale, raman impreuna. Un film din anul 1985, care practic a declansat seria liceenii. O iubire sensibila si curata, o poveste delicata despre viata adolescentina, considerat unul dintre primele "lovestory-uri" romanesti.
Acest film reprezinta primul film al unui adevarat fenomen sociologic al anilor '80, "care oferea tinerilor o alternativa la conformismul cinematografiei epocii" (Tudor Caranfil).
O iubire fara limite,"dincolo de vreme", fascinanta care merita vazuta.
A iubi nu inseamna a ne privi unul pe celalalt, ci a privi amandoi in aceeasi directie. – Antoine de Saint-Exupery

Al doilea videoclip reprezinta coloana sonora a filmului mai sus amintit. Stela Enache si Balada Pescarusilor Albastri...

Balada Pescarusilor Albastri
Vezi mai multe video din Muzica

vineri, 22 ianuarie 2010

Traiti viata si iubiti-va mult

Iubirea este un fum făcut din arborii suspinelor. Purificată, e un foc în ochii celor ce se iubesc. Tulburată, este o mare hrănită cu lacrimile celor ce se îndrăgesc. Şi încă ce mai e? E nebunia cea mai înţeleaptă, fierea ce înăbuşă, dulceaţa ce ne mântuie.- William Shakespeare

Reancarnare...adevar sau minciuna

As dori sa deschid un subiect poate pentru unii controversat, pentru altii fascinant, un subiect destul de dezbatut in ultimul timp...poate pentru ca ne indreptam cu pasi repezi spre anul 2012...
Tin sa spun ca sunt de mult fascinata de acest interesant concept, mai precis de la gimnaziu, cand un tanar profesor de latina, preot fiind, ne-a povestit de reancarnare sau de vietile anterioare. Ce sa zic, nu stiu daca vi s-a intamplat, dar mie mi s-a intamplat sa ajung intr-un loc pentru prima data in viata si pur si simplu imi aduceam aminte de locul respectiv, ca si cum am mai trecut pe acolo.
Reincarnarile sunt perioade de purificare pentru ca sufletul sa-si recapete esenta divina. Daca ai pacatuit intr-o viata anterioara, pedeapsa vine in aceasta noua viata, in care trebuie sa fie "spalate" pacatele. Sufletul uman este esenta divina inchisa in trupul nostru ; aceasta esenta supravietuieste mortii corpului fizic, renascand in alt corp, in alta viata.reincarnare.ro
Credinta in reincarnare este una dintre cele mai bine pastrate taine ale Vaticanului. Chiar si conservatorii care iau Biblia in sensul propriu, considerand ca fiecare cuvant al ei este un adevar, cred ca expresia nascut din nou (care este intilnita de foarte multe ori in Cartea Sfanta) nu este decat o metafora. Cu toate acestea, textele secrete vechi fac sa se inteleaga foarte clar ca Ioan Gura de Aur nu a scris intamplator despre aceea ca numai cel nascut din nou poate vedea Imparatia Domnului si despre aceea ca desi corpul moare, sufletul poate intra pe portile Raiului. Credinta in reincarnare, scrie Barbara Elitt,care a studiat foarte multi ani biblia, subliniaza inca o data importanta invataturii sa fim buni cu toti, pentru ca nu putem sa stim niciodata cu al cui suflet sub o alta infatisare ne vom intalni in viata viitoare: al parintilor, al sotiei, al copiilor, fratilor, surorilor, prietenilor.almeea
Reancarnarea este de fapt, nu o credinta, ci un fenomen care ne permite sa intelegem mai bine drumul pe care il parcurgem in vietile noastre. Sa corectam ceea ce am gresit in viata anterioara.
Inţeleptii Orientului afirma ca pentru cunoasterea adevarului ce se ascunde in noi este necesara asimilarea a trei discipline care nu sunt foarte accesibile Occidentului: concentrarea, contemplatia si meditatia. Numai asa ne-am putea aminti cine suntem noi cu adevarat si, intr-una dintre etapele acestui demers initiatic ne-am putea aminti vietile noastre anterioare.revolutia interioara
In concluzie, sa incercam sa fim mai deschisi, mai liberi in gandire, sa incercam sa intelegem ca "o ordine cu adevarat morala" presupune existenta unei vieti anterioare. Numai asa vom reusi sa fim mai buni, mai drepti, mai curati in suflet.

joi, 21 ianuarie 2010

Evenimentele zilei

Documentar exceptional

Un documentar impresionabil legat de particularitatile apei. Merita sa lasati toate problemele la o parte pentru o ora si 20 de minute si sa urmariti acest reportaj despre miracolul numit...APA

Pur si simplu...superb

Plantele si muzica...

Asa cum noua ne place sa ascultam muzica, sa vibram la fiecare sunet pe care il auzim, sa ne bucuram de tonalitatea unei voci, asa si plantele se deschid, cresc si se misca la fiecare ritm muzical.

S-au facut multe studii cu referire la reactia plantelor la vibratiile sonore. De fapt, orice forma de viata reactioneaza la sunete. Daca sunetele sunt armonioase, atunci reactia este mult mai puternica. Este ca si cum ne-am bucura de o atingere, de un zambet...
A fost observata capacitatea de a memora faptele si persoanele (plantele demonstreaza teama la revederea unei persoane care in prezenta lor a distrus o alta planta), capacitatea de a se misca (observata prin utilizarea unui dispozitiv cu rotile), atunci cand este vorba de a alege lumina sau umezeala.
De ce atunci sa nu ne gandim ca si plantele s-ar putea bucura de muzica? Desigur, sunt lipsite de un organ al auzului dar, conform specialistilor, nici noi nu „simtim” muzica doar prin intermediul urechilor...agenda
Plantele se dezvolta mai bine cand asculta muzica. Cercetarile efectuate au demonstrat ca sub influenta vibratiilor sonore de o anumita frecventa si intensitate miscarea cloroplastelor din celule se accelereaza. Aceasta duce la intensificarea metabolismului, stimuland cresterea mai rapida a plantei.
Plantele sunt totusi firave si nu agreaza orice fel de muzica. Ele se dezvolta mai usor si cresc mai repede doar pe ritmuri lente, redate in special de instrumente confectionate din elemente naturale, precum vioara, violoncelul, pianul. Muzica compusa de Wagner, Beethoven, Mozart sau Vivaldi ajuta plantele sa se dezvolte armonios.GradinaMea.ro
Muzica ce atinge inima plantelor are deci trasaturi caracteristice: de ritm, de armonie, de vibratii...