Dorinta vantului...

De cand ma stiu
eu am iubit Vantul,
de-aceea am pornit drumet
sa-i aflu adapostul,
acolo unde...
cerul se uneste cu marea.
Apoi,
mi-am culcat capul pe un nor
si am rugat
Vantul de Miaza-Noapte
sa m-acopere cu aripa lui.
Am tot colindat
de la un pol la altul
si de acolo m-am intors
schimbata...
Putin dintr-o boreala aurora
s-a lipit de sufletul meu,
si toate Vanturile...
m-au adoptat!
Acum, mama imi este Furtuna,
iar Viscolul - e tatal meu!
Vantul stie ca-s de-a lui,
iar eu... sunt Vant!

Sub aripa de vant - Maria Grosu