Iata ca incetul cu incetul iarna isi face prezenta stergand putin din melancolia si nostalgia toamnei. Putin...pentru ca ramane o liniste mai ciudata, sa fie oare ecoul toamnei? Iarna ai sentimentul ca timpul isi pierde din viteza, se mai odihneste si el.
Se mai odihneste pentru ca a vibrat tot anul, jucandu-se cu gandurile noastre. Cred ca timpul ne ofera o perioada de liniste. Este un moment in care gandurile noastre se aseaza, iar instabilitatea noastra, masurata binenteles de timp, este data uitarii.
Nu stiu ce m-a facut sa abordez acest subiect, poate albul imaculat pe care l-am zarit in dimineata asta. Mi-a placut jocul si dansul fulgilor de nea. Un joc al sperantei si in acelasi timp al uitarii.
Iarna, un anotimp al amintirilor si al asteptarii...
“Ninsoarea iernii ne aseaza in ghiozdanul sufletului un nou caiet, cu toate paginile albe, gata de a fi inceput odata cu noul an.”
Cantec de iarna - Nicu Alifantis
Asculta mai multe audio diverse
